Robert Johnson

Cineva spunea ca fara acest interpret, muzica rock nu ar fi fost ceea ce este in ziua de astazi, de fapt ar fi fost mult diferita de ceea ce stim.
Robert Leroy Johnson a trait putin dar a lasat enorm generatiilor care au venit. A fost printre cei mai cunoscuti solisti din Delta Blues, intitulat pe buna dreptate King of Delta Blues Singers. Si-a lasat amprenta prin inregistrarile dintre anii 1936-1937, cu o remarcabila combinatie intre voce si o incredibila tehnica la chitara precum si prin talentul de compozitor, piesele sale lasandu-si amprenta asupra multor solisti cunoscuti.
Viata saracacioasa, nu foarte cunoscuta publicului larg a lasat loc de foarte multe interpretari generand adevarate legende. Printre acestea o amintesc pe aceea conform careia Johnson, fiind un tinar lucrator pe plantatie in Mississippi isi vanduse sufletul diavolului in schimbul talentului artistic fara egal, intr-o rascruce de drumuri (Crossroads).
Considerat bunicul Rock and Roll-ului, munca si totodata arta sa a influentat artisti precum Muddy Waters, Led Zeppelin, Bob Dylan, The Rolling Stones, Johnny Winter, Jeff Beck si Eric Clapton care l-a numit cel mai important cantaret de blues din toate timpurile.

A fost trecut pe pozitia a 5-a in topul celor mai buni 100 chitaristi ai tuturor timpurilor de catre revista Rolling Stone’s regasindu-si loc si in Rock and Roll Hall of Fame.

Conditiile decesului sau nu sunt clare, se presupune ca a fost otravit cu o sticla destupata de wiskey care i-a fost oferita. Se pare ca flirtase cu femeia cui nu trebuia si iata, inca odata, iubirea loveste din nou prin intermediul stricninei.

Exista intr-adevar multi iubitori ai rock-ului care se grabesc sa faca o comparatie intre solistii de blues de la inceputul secolului trecut, oameni de culoare, lipsiti de educatie si traind in saracie intr-o perioada in care rasismul era la el acasa dar care totusi si-au inventat stilul muzical din nimic si solistii din ziua de astazi care avand in spate nu numai o educatie generala cel putin minimala dar beneficiind si de educatie muzicala, fie chiar si prin existenta unor exemple de urmat, reusesc, cu ajutorul unor instrumente mult peste cutiile numite chitari la care cintau cei sus mentionati, sa duca rockul si muzica in general pe cele mai inalte culmi. Ii aplaudam cu sinceritate pe toti dar trebuie sa dam Cezarului ce e al Cezarului si sa nu uitam de unde a plecat totul. Robert Johnson si o melodie inconfundabila: Crossroads

Share

Leave a reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>