Pentru artistii din Big Mamou pasiunea bate electricitatea

Salut!

Aseara am fost in Big Mamou, locul meu de suflet. Stiam ca o sa dau peste "Sir Blues" Vali Racila si peste Raul Kusak, pusi pe cantare. Ajungand acolo, bezna totala..."Nu se mai tine", mi-am zis. Cind intru inauntru, plin de oameni care, in liniste, asteptau inceperea concertului. In liniste si bezna.

Am crezut ca imi fac mie o surpriza si vor aprinde luminile si vor striga cu totii: "surprizaaaaa". N-a fost asa. A picat curentul electric in toata zona, drept pentru care in rezolvarea situatiei s-a apelat la lumanarici ornamentale, lanterne si vreo 20 de licurici care si-au facut culcus in incinta barului, pe timpul iernii. Solutia din partea furnizorului de energie electrica a fost aia romaneasca, standard: "imediat ne ocupam".

Candva, un englez mi-a spus ca e uimit cat de mult dureaza "imediatul" la romani. Asa ca, din ciclul "5 ani mai tarziu, cu barbi lungi, plete si copii de alaptat", am inceput sa ascultam ce incepusera artistii sa cante. A fost un show inedit, pe parcursul caruia nu am simtit nevoia de curent electric (cred ca stia furnizorul ceva si de aia nu raspundea la telefon). Singurele momente in care am fi vrut sa avem curent electric erau in timpul aplauzelor, pentru a putea vedea bucuria din ochii celor care, binemeritat, isi primeau aprecierile.

Se face 1 an de la lansarea albumului celor doi. Album numit HandMade Blues. Acesta a fost si motivul acestei reuniuni la care am participat cu drag. (mai jos ai detaliile albumului intr-un clip)

Toate fotografiile de aici sunt facute pe intuneric, la fel si clipul din final, care, desi e intunecat, reflecta perfect atmosfera de "foc de tabara" alaturi de prieteni dragi.

Va multumesc, Vali Racila si Raul Kusak, pentru prestatie si pentru faptul ca ne-ati incantat inca odata, energia electrica fiind ceva optional spre deloc dezirabil.

Blues on!

Cam asa au decurs lucrurile:


Albumul HandMade Blues: