Loc de intalnire pentru cei care isi acordeaza sufletul cu muzica blues, jazz, soul! Loc de intalnire pentru cei care vor sa descopere ceva cu adevarat consistent, din suflet pentru suflet. Loc de intalnire pentru cei carora le da cu plus operatia: Blues + 16 ani Single Malt + Trabuc cubanez + Hohner din lemn
BLUES
Blow wind, blow wind, blow my baby back to me, Blow wind, blow wind, blow my baby back to me, Well you know if I don't soon find them, I will be in misery.
JAZZ
Oh the shark has pretty teeth dear And he shows them pearly white Just a jack-knife has Mac-heath dear And he keeps it out of sight
ROCK'N'ROLLA
Deep down in Louisiana close to New Orleans Way back up on the woods among the evergreens There stood an old cabin made of earth and wood Were lived a country boy named Johnny B Good
S-a nascut pe 13 August 1943, o zi deloc cu ghinion pentru Walter Horn (numele oficial), cel care in anii "60 conducea un tractor pe campurile din Mississippi in scopuri agricole iar noaptea interpreta blues la cel mai inalt nivel in cluburile de pe Nelson Street.
Avand in vedere ca nu mai avea timp de somn, tractor ziua vs. blues noaptea, a dat castig de cauza muzicii motiv pentru care ii suntem recunoscatori. Nu de alta, dar sunetul de tractor este melodios doar pentru nostalgicii in rosu.
In acea perioada Chicago tanjea dupa interpreti buni de blues si Mississippi Slim a raspuns prompt. Astfel, imediat dupa asumarea numelui de scena, au urmat concerte in cluburile de noapte, turnee muzicale pentru Job Corps, concerte in partea de vest a orasului Chicago, toate la un loc aducandu-i titulatura de "a 8-a minune a lumii". Nu e rau pentru un fost tractorist! De fapt, aici gresesc foarte multi care se confunda cu meseria de conjunctura si isi pun piedici singuri. Sa fim seriosi....el nu a fost niciodata un tractorist!
Nu trebuie decit sa il vezi si sa il asculti odata, pentru a nu il uita niciodata. Interpretarea muzicii lui Z.Z. Hill si Johnny Taylor lasa impresia ca cei doi maestrii ar fi de fata si uiti ca nu mai sunt printre noi.
Dupa ce s-a intors in Greenville, orasul sau natal, pentru a fi aproape de mama sa care imbatrinea cu gratie, Ms Slim s-a unit cu muzicienii locali si a continuat sa faca muzica. In 1996 a avut sansa de a cinta alaturi de John Horton & Band la Mississippi Blues and Heritage Festival. Acest moment i-a adus mai multe participari in festivaluri dar si in proiectul "Blues in Schools" prin care se urmarea educarea publicului in formare pentru acest gen muzical.
Aprilie 2010 i-a adus punctul maxim in evolutia spirituala, astfel incat la 66 de ani Mississippi Slim s-a alaturat numerosilor artisti care si-au lasat amprenta si s-au indreptat spre zari mai inalte. Ramane insa motivul vizitei sale pe Pamant: muzica blues!
Ceva mai jos, gratie Youtube, va invit sa vedeti o emisiune relaxata si relaxanta, in dulcele stil american, avandu-l ca protagonist pe Mississippi Slim:
Pun acest post pe moodforblues nu pentru ca FOURTEEN este un bar cu o atmosfera absolut incantatoare, ci pentru ca aceasta locatie a devenit un loc de intalnire a unor cosumatori (elitisti) de muzica buna si bauturi fine cu foarte multi dintre artistii de mare clasa care se situeaza pe liniile mediene ale triunghiului jazz-blues-rock&roll. Barul este situat chiar in centrul Bucurestiului, langa Ateneul Roman, pe Strada Benjamin Franklin, nr. 14 si de mai bine de jumatatate de an ofera iubitorilor de muzica buna si de distractie concerte cu trupe precum Retro Future, Nightloosers, Trupa nr. 13, Sophisticated Lemons, Jonathan David si multi altii. Sambata, 17 aprilie, baietii obraznici (dar foarte simpatici!!) de la Trupa nr. 13 se vor da iar in spectacol la Fourteen si va vor pune sa batzaitzi din cap pe ritm de rock si sa fredonati impreuna cu ei melodiile voastre preferate. Cu un repertoriu extraordinar de bogat, cei de la No. 13 Band s-au impus in peisajul muzical romanesc datorita virtuozitatii si calitatilor native extraordinare ale celor 4 membrii ai trupei. Istoria lor este urmatoarea:
Se intampla pe undeva la inceputul lui iunie 2003 cand Deni, Cristi, Lucian si Silviu, vechi prieteni, s-au hotarat sa formeze o trupa. Lucru deosebit, mai ales cand iti doresti sa canti ce-ti place si sa fii valabil mai mult de-o vara.
Au inceput cautarile si probele pentru solistul vocal, veriga lipsa, care parca lipsea de pe fata pamantului.
Au venit foarte multi doritori de succes si de afirmare, dar,din pacate, nici unul din ei nu prea a reusit sa cante, insa pana la urma cei patru s-au intalnit cu Cortez, vocalist proaspat intors de peste hotare, hotarat sa fac treaba de data asta "in his country".
Formatia se apuca de repetat intr-unul din birourile lui Neil, patronul Clubului Juke Box, care vine cu propunerea de a canta o zi pe saptamana in club, dand astfel prima sansa formatiei de a canta live cu public.
Practic de aici a inceput totul. Baietii s-au pus pe repetat si in maxim 3 saptamani au reusit sa insumeze 30 de piese-covers, incingand serile de joi si mai apoi si de duminica din Juke Box.
Dupa mai bine de un an si jumatate trupa se muta in proaspatul "Music Club", club facut cu finantele lui Sorin si cu sfaturile de ordin tehnico-muzical ale trupei, care canta in fiecare JOI,VINERI,SAMBATA si DUMINICA, reusind sa stranga un numeros public, platitor de bilet, un public direct interesat de formatie si de muzica de calitate, de un act live veritabil. Repertoriul formatiei creste considerabil, atat in cantitate dar mai ales in calitatea pieselor, direct proportional cu exigenta membrilor trupei, considerata de foarte multi ca fiind "...trupa cu cel mai bun sound live din Romania" si un foarte bun grup care abordeaza repertoriul international. Din cauza unor probleme de ordin personal Cortez se retrage din trupa in vara anului 2005, in locul sau venind Ionut Ruscior (ex-VIP) si Berti Barbera.
Trupa este insa foarte bine sudata, schimbarea survenita nepunand la indoiala noul potential al trupei, ba mai mult, clubul se umple parca si mai mult, serile sunt mai incinse iar baietii sunt motivati sa dea tot ce au mai bun. Atitudinea amicala, umorul si prestatia scenica atrag in continuare simpatia celor care inteleg fenomenul muzical si se regasesc in calitate. Dorinta de a oferi un tribut artistilor care i-au determinat sa faca muzica, bucuria de a canta si magia relatiei cu publicul au cristalizat un grup cu un sunet unitar si atitudine profesionista.
De remarcat faptul ca No.13 a cantat in club ca si acompaniament pentru Pink, Twin Dragons si multi alti artisti internationali care au trecut pragul clubului, un loc devenit punct de atractie si pentru lumea muzicala.
2007 formatia ramane in formula de cinci: Cristi, Ionut, Deni , Lucian si Silviu.
2009 trupa 13 inseamna: Deni, Silviu, Cristi-Americano si Cristi-D'Artagnan.
Joi, 22 aprilie, ne vom intalni la Fourteen cu alti doi alti mari artisti de renume international: Berti Barbera si Nicu Patoi, un duo de mare exceptie care, in cele din urma, nu este decat o idee, o colaborare intre doi prieteni carora le place sa cante impreuna, sa-si petreaca timpul liber impreuna, sa rada, sa calatoreasca si sa gaseasca bucuria atat in lucrurile simple cat si in acele lucruri aparent neaccesibile tuturor. Dar de cele mai multe ori, scena le ofera ocazia de a dezlega taina acestor lucruri si de a le face accesibile si altora. Nu tuturor, chiar daca unora le-ar conveni sa stie ca li se cuvine totul fara sa merite. Atunci cand scrii o piesa, de obicei ai in fata un pian sau o chitara. Notele si cuvintele se leaga, prind viata, urmand a fi desavarsite intr-o piesa orchestrata si interpretata intr-o anumita maniera. Dar radacinile sunt acolo, in vibratia primordiala a corzilor, a vocii si a piciorului care tine ritmul. Acole este puritatea, miezul care ar trebui sa dezvolte frumusetea. Si chiar asta veti vedea si auzi daca veti avea curiozitatea sa veniti la Fourteen pe 22 aprilie, ora 21:00.
Chiar daca iarna nu-i ca vara, cateodata primavara e ca toamna... Adica ploua in draci, e frig si umezeala care iti intra in oase nu iese decat dupa ce ai dat pe gat al doilea paharel de "uischean" in care nu te-ai aventurat sa arunci mai mult de doua cuburi de gheata. Dar bautura nu este intotdeauna o modalitate buna de a scapa de plictiseala si de a uita de vremea mohorata si umeda. Fiind om batran, cu par alb in mustati (si putin in nas :)), va recomand in aceasta seara, la Big Mamou, cateva ore de blues care il vor scoate si pe dracu' din voi. Mai mult decat atat, iepurasul de Paste ne va aduce o combinatie mai mult decat reusita: Cyfer si Hanno Hoefer!!! Sa va mai spun ca pe langa cei doi vrajitori ai chitarei se vor mai "invarti" pe scena Claudiu Purcarin (tobe) si Vlady Sateanu (bas)???!!!